S-a nimerit sa fim spontani (!) de V Day si sa ne oprim in fata cinema-ului Studio la film. Vlad tocmai mancase o gogoasa (deh.. melancolie din copilarie) si se simtea fericit :)Asa ca am intrat la film: The Kids Are All Right - "bun filmul", zice Vlad, "asa am auzit!".
WOW, comedie (vad ca scrie pe afis) asa ca nici nu stam pe ganduri, intram, luam bilete (cu juma' de ora inainte de film), asteptam in ger incepeera lui si fericiti (fara popcorn, din pacate) intram la film.
Nu va mai trec prin toate etapele care au urmat - plictiseala, oroare, nervi, resemnare, un fel de umor de situatie, etc - ci doar am sa va spun ca a fost unul din cele mai proaste filme pe care le-am vazut in ultima vreme (nu stiu cum se face ca tot ajung la de-astea) si ca daca vroiam sa imi pierd timpul intr-un mod mai groaznic, nu stiu daca reuseam.
Despre film, deci: slab, extrem de slab!! Spune povestea unei familii de lesbiene "care darama mitul barbatilor despre lesbiene", cum zicea "cineva" :)) Ele au 2 copii (fiecare cate unul) facuti prin sfanta inseminare artificiala de la un donator comun. Fiica cea mare implineste 18 ani si.. (ca in toate filmele proaste) doreste sa isi cunoasca tatal biologic. Restul povestii il gasiti pe IMDB.
Filmul e complet haotic, nu are nici un mesaj original, ci doar: vai, familiile de homosexuali pot fi si ele normale, sau, vai, homosexualii sunt si ei fiinte ca noi toti - nici unul din lucruri contestat de societate. Multe scene scarboase, libidinoase, "plicticoase". Un film fara substanta si care nici macar nu a reusit sa suplineasca lipsa ei prin imagini frumoase sau prin orice altceva.
N-aveam chef sa scriu despre filmul asta, caci nu asta era scopul initial al blogului nostru. Dar ma gandesc ca merita sa "salvez" niste suflete (ca ale voastre) de la marea durere a VIZIONARII unui film prost..
Pe data viitoare, cu un film mai bun!
@
